Usher, an intelligent museum tour guide app

IBM ANNOUNCES NEW WATSON HEALTH UNITA group of IBM researchers just revealed the first version of Usher, “an intelligent tour companion.”

Its advantages over the more traditional counterparts consist in:

  • its use of smartphone sensors yields superior user context
  • it offers a cognitive Q&A interface for the inquisitive users and answers contextual queries
  • it can alert the user if they have any social media friends in the vicinity.

The researchers are using the power of IBM’s Watson in order to create a helpful museum tour guide in the form of an app. So, after Jeopardy, medicine and even cooking,  we could soon see Watson with yet another job, as a tour-guide.

Usher uses the accelerometer, gyroscope, and compass from the user’s smartphone in order to determine if the user is walking or stationary and where is he looking, while Wi-Fi or/and proximity sensors (like iBeacons) help to locate the user. Knowing where a user is standing helps users interact with it as they would with a human tour guide.

It makes Usher ready to answer questions like “Who painted this?” without additional context. For example, if user is standing in front of Mona Lisa and he asks “Who painted this ?”, Usher would be able to deduce the actual query “Who painted Mona Lisa ?” using user’s context i.e. his location and his orientation and answer accordingly. Usher allows the query itself to be asked in two modes, namely speech and text.
Usher uses user’s orientation and direction of movement to create dynamic audio messages, such as “On your left is the magnificent Mona Lisa”, on the fly which precede the actual description.
The delivery of such information depends on the locomotive state of a user to ensure that he is notified of relevant content only when he is gazing at an art work or looking around as opposed to when he is rushing to a particular section.

Usher System Architecture

Usher System Architecture

Usher, developed as an Android app, isn’t publicly available yet, and has been tried out only with some demo content that researchers created to go along with some paintings. But Shubham Toshniwal, a coauthor of the paper who works in the Watson group at IBM Research India in New Delhi, says it has been received “pretty well” internally at IBM, and he can imagine it helping people learn more about their surroundings in a variety of indoor spaces, ranging from historical buildings to offices.

Advertisements
Posted in Tehnologie | Tagged , , | Leave a comment

Mă mut

M-am decis .. mi-am luat catrafusele și am plecat.

Pe un domeniu nou, farasuparare.ro , numai al meu și pe care să pot să fac absolut tot ce-mi taie capul.

Probabil o să dureze vreo câteva zile până o să pun la cap tot ce trebuie ca să arate măcar relativ cu ăsta de pe wordpress.com la care nu trebuie să faci mai nimic.
Așa că în următoarea săptămână probabil o să se tot schimbe chestii, dar nimic spectaculos.

Inițial am zis că o să stau vreo 3 luni aici. Nu au trecut încă nici două, dar am zis că și-așa am stat zilele astea mai mult pe acasă în pat și cu laptopul în brațe, pot să profit.

Posted in Blog | Tagged , , | Leave a comment

Time-out

Până luni va fi mai liniște pe aici. pentru că voi lua un mic time-out de la postări

Între timp intenționez să mai fac vreo câteva schimbări și, deși sper că nu e cazul, să mai îmi aduc aminte și un pic de php 🙂

Până atunci ..Steaua sigur va face o figură frumoasă dacă nu ne vor fura iar arbitrii (parcă așa era zicala când pierdeam,nu ?)  :)))

Și ca să fim în ton și un pic de muzică pentru suport

Posted in Suparari | Tagged | Leave a comment

Curiozitatea și nevoia de relaxare

Am citit zilele trecute un articol despre o aplicație pe iPhone numită Tamago Egg.
Este genul de aplicație complet inutilă, dar care reușește să fraierească totuși destui oameni să o folosească.
Pe scurt e vorba de un așa zis joc în care ai un ou și trebuie să apeși pe el de un milion de ori ca să îl spargi.
S-ar părea că au fost câțiva îndeajuns de disperați încât chiar au stat să apese pe telefon atâta timp.
Rezultatul: un mesaj amărât – “So what?

Cei de la Gizmodo de unde am citit articolul și-au pus întrebarea de ce? , și, mai ales, pentru ce?

Ei au ajuns la o concluzie cam tristă prin care acest lucru, dar și orice alt joc și chiar și toate activitățile pe care le facem sunt degeaba.
Doar niște click-uri amărâte cu care nu rezolvăm nimic.

Mie mi se pare un pic exagerat să tragi o asemenea concluzie de pe urma unui joc stupid.

Continue reading

Posted in Suparari | Tagged , , , | Leave a comment

Șofatul în România

Se poate extinde și pentru începători și alte categorii, nu dăm nume:

Condus în România

Condus în România

(via 9GAG)

Image | Posted on by | Tagged , , , | 1 Comment

Investigații la clinica privată

Titlul mai lung aici ar trebui să fie de fapt “Cum economisesc clinicile private bani, de ce e enervant pentru pacienți, dar tot e ani lumină peste cum e la stat”.

În urma ultimelor mele probleme de moșneag amărât care are probleme cu spinarea s-a decis că ar fi cazul să îmi fac un RMN.
RMN-ul (vine de la rezonanță magnetică nucleară) este o investigație imagistică ce poate da destul de multe informații. Se folosește pentru mai multe regiuni ale corpului, în cazul meu putând fi folosită pentru a observa posibile probleme la nivelul coloanei.

Prin țările alea pe unde se tratează toți parlamentarii noștri când au probleme genul acesta de investigație, la fel ca și CT-ul (tomografia computerizată), este relativ uzuală și se face foarte des.

În România în schimb e o investigație scumpă la privat (500-1500 de lei în funcție de clinică și zona corpului vizată) pentru salariile de la noi și, în același timp, extrem de greu de făcut la stat.

La stat, dacă vrei să faci o astfel de investigație trebuie ori să stăpânești la perfecție sistemul PCR (pile-cunoștințe-relații), ori să ai foarte mult noroc.
Dacă nu ai nici una dintre astea poți să te înscrii frumos pe o listă de așteptare de câteva luni și să speri că nu se strică aparatul până îți vine și ție rândul.

Acestea fiind spuse, am făcut un calcul rapid a câți bani plătesc pentru sistemul de sănătate de stat și ce îmi oferă în schimb.
Au urmat înjurăturile de rigoare ce au durat mai mult decât calculul anterior. După aia încă vreo câteva înjurături pentru ultima găselniță a ministrului de a nu mai da nici un ban clinicilor private.

Și am trecut frumos la clinica privată.
Cum am un abonament la o clinică privată prin firmă am sunat frumos și am întrebat dacă pot să îmi fac un RMN și cât mă costă cu abonamentul pe care îl am.

Domnișoara din call-center, foarte amabilă și drăguță de altfel, mi-a zis în 30 de secunde vreo 20 de investigații RMN diferite, la unele având chiar gratuitate, la unele niște reduceri.
Evident că n-am apucat să rețin ce și cum, dar ideea de bază era că probabil o să fie măcar mai ieftin. Așa că am întrebat frumos când, unde, cât?

Și aici vine partea frumoasă: păi știți, ca să puteți să faceți un RMN, trebuie făcut în felul următor:

  • veniți frumos să vă consulte întâi un medic generalist
  • medicul generalist, dacă e de acord, vă dă o trimitere la un medic specialist
  • faceți după aia o programare la medicul specialist
  • medicul specialist, dacă e de acord, vă dă trimitere pentru investigație
  • mai faceți o programare pentru investigație

Știu, din punct de vedere teoretic, procesul e unul normal. Trebuie să te vadă un medic să vadă dacă chiar ai ceva ce nu se rezolvă doar cu o aspirină și după aia să te vadă și un specialist care ar trebui să se prindă exact care investigații sunt necesare și care nu.

Dar în cazul meu problema era evidentă, aveam și concediul medical aferent și deja o recomandare de la un medic (doar nu al lor).
Așa că pentru mine ieri a fost nevoie de o plimbare neplăcută și inutilă doar ca să mă vadă un generalist 5 minute și să îmi dea o trimitere pentru un specialist. Specialist la care evident că sunt programat de-abia peste câteva zile.

Astfel, pentru mine tot protocolul acesta medical pare mai mult orientat pe scăderea costurilor decât pe calitatea actului medical; pe principiul poate în timpul ăsta se rezolvă problema sau “se rezolvă” de tot.

Și cu ocazia asta mi-am adus aminte și de un banc (adaptat puțin):

Un tip ajunge la un spital acuzând dureri de inimă. Este trimis la medicul generalist. După ce stă un pic la coadă pe acolo îl vede medicul și îl trimite la un cardiolog.
La cardiolog aglomerație mare, o ditai coada ca pe vremea lui Ceașcă.
Ajunge tipul până la urmă în cabinet, îl consultă doctorul și îi zice că nu are nimic.
La ieșire, tipul se prăbușește și moare.
Asistenta îngrozită întreabă doctorul ce să facă acum cu ăsta care a murit după ce i-a zis că n-are nimic

– Păi ce să facem? Du-te și mută-l să pară că tocmai intra!

Posted in Suparari | Tagged , , , | Leave a comment

Statistici vizualizări în WordPress

Am observat ieri o chestie ciudată în statisticile de la WordPress și care nu prea mi se pare normală.

Când am intrat sa văd și eu dacă mi-a vizitat careva blogul am văzut o cifră foarte mare de vreo 150 de views (foarte mare pentru mine, luând în considerare că maximul absolut a fost undeva în jur de 300 și media e – nu pentru mult timp sper – doar vreo 50)
Cifra era și mai impresionantă luând în considerare că nu aveam publicat decât un singur post relativ slăbuț.

După ce m-am uitat mai atent am văzut că de fapt erau doar vreo 20 de vizitatori, dar multe vizualizări.
Iar vizualizările erau așa multe pentru că se pare că WordPress contorizează fiecare imagine văzută.

Practic, având vreo 10 poze în post, dacă cineva se uita la toate pozele, pentru fiecare vizualizare a articolului WordPress contoriza 11 vizualizări.

Chiar dacă din punct de vedere tehnic pare corect, mi se pare cam aiurea când pui o galerie cu multe poze într-un post să se contorizeze imaginile separat de articol.

Just my 2 cents anyway.

Posted in Blog | Tagged , , | Leave a comment

Cărți de citit în metrou

După ce zilele trecute citeam la nwRadu postul acesta despre muzica de la metrou prin Zonga (și Vodafone), azi am avut ocazia să trec pe la Victoriei și am descoperit un alt lucru interesant organizat de Vodafone și (după reclame) Humanitas și Elefant.ro

La ieșirea dinspre Lascăr Catargiu era un mare afiș sub formă de bibliotecă plină de titluri de cărți, fiecare cu niște coduri QR atașate.

Am scanat și eu unul din codurile de pe-acolo și am putut să downloadez frumos și ușor una din cărți  (completă).
Cărțile se pot downloada din câte am văzut (cel puțin cea pe care am nimerit-o eu) și în format PDF și în format EPUB iar cei de la Vodafone zic și că traficul făcut de utilizatorii lor pentru acest lucru e gratuit.

Mi se pare o inițiativă foarte mișto și care merită un pic de publicitate gratuită.

Câteva poze făcute cu telefonul mobil:

În același timp, tot la Victoriei, dar de data asta pe peron, am mai văzut încă o chestie necunoscută pentru mine până acum: un tonomat cu cărți.

Nu prea m-au impresionat titlurile de acolo, dar și asta e o inițiativă lăudabilă, chiar dacă oferta de cărți gratuite pe mobil s-ar putea să dăuneze un pic acestei afaceri.

Tonomat cărți

Posted in Bucuresti | Tagged , , , , , | 1 Comment

Cum aproape am fost la bulgari

Vara trecută am poposit și eu pentru un weekend la malul mării pe litoralul românesc cu câțiva prieteni.

Și, ca orice român sărac și care n-are bani de tren, am fost cu mașina personală.

Iar cum vestita autostrada București – Constanța e “aproape gata” așa că în weekend e omor total, am hotărât ca duminica să facem un mic ocol prin Bulgaria, să mâncăm ceva și să ne întoarcem seara tot prin Bulgaria.

Planul a funcționat perfect până în momentul în care am ajuns la graniță.
Pentru că la graniță vameșul foarte drăguț, după ce mi-a cerut actele, m-a rugat să trag puțin pe dreapta.
Cum de-abia verificasem înainte de vamă că avem toți actele la noi, nu prea am priceput ce se întâmplă. Asta până mi-a arătat vameșul talonul mașinii.
Mi-a luat cam 30 de secunde, dar am reușit să mă prind până la urmă … ITP-ul meu era expirat de câteva zile.

Concluzia: vameșul chiar a fost drăguț, nu mi-a oprit talonul și m-a și lăsat să intru în Bulgaria …nu de alta, dar nu aveam pe unde să întorc.

Așa că m-am plimbat și prin Bulgaria … 20 de metri până unde îmi făcuse semn vameșul că pot să întorc.

A fost cea mai “lungă” și mai “emoționantă” ieșire din țară.

Posted in Fun | Tagged , , | Leave a comment

Etichete cu mesaje pentru proști

Uneori stau și mă gândesc la cât de mulți proști pot fi în jur după ce periodic tot văd poze cu etichete făcute pentru retardați.

Ultimul pe listă este următorul:

Fermoarul va poate rani penisul ...oh,really?

Fermoarul va poate rani penisul …oh,really?

Unii declară că motivul ar fi frica de procese.
Dar hai să fim serioși, chiar și în America, țara proceselor, tot nu ar da nimeni câștig de cauză unuia care și-a prins organul în fermoar și ar da în judecată producătorul că nu l-a avertizat de posibilitatea asta.

Deci concluzia logică nu poate fi decât că sunt atât de mulți proști încât chiar e nevoie de așa ceva, iar unele avertismente au apărut după ce niște proști chiar au încercat astfel de chestii.

Mai jos o mică galerie cu etichete făcute special pentru astfel de proști (destul de vechi, dar tot sunt foarte comice – compilate de pe Bored.com , Ebaumsworld și 9GAG):

Posted in Fun | Tagged , , , | Leave a comment