Investigații la clinica privată

Titlul mai lung aici ar trebui să fie de fapt “Cum economisesc clinicile private bani, de ce e enervant pentru pacienți, dar tot e ani lumină peste cum e la stat”.

În urma ultimelor mele probleme de moșneag amărât care are probleme cu spinarea s-a decis că ar fi cazul să îmi fac un RMN.
RMN-ul (vine de la rezonanță magnetică nucleară) este o investigație imagistică ce poate da destul de multe informații. Se folosește pentru mai multe regiuni ale corpului, în cazul meu putând fi folosită pentru a observa posibile probleme la nivelul coloanei.

Prin țările alea pe unde se tratează toți parlamentarii noștri când au probleme genul acesta de investigație, la fel ca și CT-ul (tomografia computerizată), este relativ uzuală și se face foarte des.

În România în schimb e o investigație scumpă la privat (500-1500 de lei în funcție de clinică și zona corpului vizată) pentru salariile de la noi și, în același timp, extrem de greu de făcut la stat.

La stat, dacă vrei să faci o astfel de investigație trebuie ori să stăpânești la perfecție sistemul PCR (pile-cunoștințe-relații), ori să ai foarte mult noroc.
Dacă nu ai nici una dintre astea poți să te înscrii frumos pe o listă de așteptare de câteva luni și să speri că nu se strică aparatul până îți vine și ție rândul.

Acestea fiind spuse, am făcut un calcul rapid a câți bani plătesc pentru sistemul de sănătate de stat și ce îmi oferă în schimb.
Au urmat înjurăturile de rigoare ce au durat mai mult decât calculul anterior. După aia încă vreo câteva înjurături pentru ultima găselniță a ministrului de a nu mai da nici un ban clinicilor private.

Și am trecut frumos la clinica privată.
Cum am un abonament la o clinică privată prin firmă am sunat frumos și am întrebat dacă pot să îmi fac un RMN și cât mă costă cu abonamentul pe care îl am.

Domnișoara din call-center, foarte amabilă și drăguță de altfel, mi-a zis în 30 de secunde vreo 20 de investigații RMN diferite, la unele având chiar gratuitate, la unele niște reduceri.
Evident că n-am apucat să rețin ce și cum, dar ideea de bază era că probabil o să fie măcar mai ieftin. Așa că am întrebat frumos când, unde, cât?

Și aici vine partea frumoasă: păi știți, ca să puteți să faceți un RMN, trebuie făcut în felul următor:

  • veniți frumos să vă consulte întâi un medic generalist
  • medicul generalist, dacă e de acord, vă dă o trimitere la un medic specialist
  • faceți după aia o programare la medicul specialist
  • medicul specialist, dacă e de acord, vă dă trimitere pentru investigație
  • mai faceți o programare pentru investigație

Știu, din punct de vedere teoretic, procesul e unul normal. Trebuie să te vadă un medic să vadă dacă chiar ai ceva ce nu se rezolvă doar cu o aspirină și după aia să te vadă și un specialist care ar trebui să se prindă exact care investigații sunt necesare și care nu.

Dar în cazul meu problema era evidentă, aveam și concediul medical aferent și deja o recomandare de la un medic (doar nu al lor).
Așa că pentru mine ieri a fost nevoie de o plimbare neplăcută și inutilă doar ca să mă vadă un generalist 5 minute și să îmi dea o trimitere pentru un specialist. Specialist la care evident că sunt programat de-abia peste câteva zile.

Astfel, pentru mine tot protocolul acesta medical pare mai mult orientat pe scăderea costurilor decât pe calitatea actului medical; pe principiul poate în timpul ăsta se rezolvă problema sau “se rezolvă” de tot.

Și cu ocazia asta mi-am adus aminte și de un banc (adaptat puțin):

Un tip ajunge la un spital acuzând dureri de inimă. Este trimis la medicul generalist. După ce stă un pic la coadă pe acolo îl vede medicul și îl trimite la un cardiolog.
La cardiolog aglomerație mare, o ditai coada ca pe vremea lui Ceașcă.
Ajunge tipul până la urmă în cabinet, îl consultă doctorul și îi zice că nu are nimic.
La ieșire, tipul se prăbușește și moare.
Asistenta îngrozită întreabă doctorul ce să facă acum cu ăsta care a murit după ce i-a zis că n-are nimic

– Păi ce să facem? Du-te și mută-l să pară că tocmai intra!

Advertisements
This entry was posted in Suparari and tagged , , , . Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s