Legea ilicitului

Acum 2 zile am citit la Sebastian Bargau un articol care mi se pare că a primit mult prea puţină atenţie faţă de cât ar fi trebuit.
Din această cauză m-am gândit să îl reiau şi eu aici împreună cu impresiile mele.
Articolul este acesta şi face referire la o lege de pe vremea comuniştilor, legea 18 din 1968, lege numită popular legea ilicitului.

O să redau şi eu textul legii:

ART. 1
Poate fi supusã controlului, în condiţiile prezentei legi, provenienta bunurilor oricãrei persoane fizice, dacã sînt date sau indicii ca exista o vãditã disproportie între valoarea bunurilor acesteia şi veniturile sale şi nu se justifica dobindirea licita a bunurilor.
Controlul priveşte bunurile dobîndite dupã data de 1 ianuarie 1962, atît cele existente în patrimoniul persoanei în cauza, cît şi cele înstrãinate cu titlu oneros sau cu titlu gratuit.
ART. 2
Valoarea bunurilor a carei provenienta nu se justifica este supusã unui impozit de 80% .
Prin justificarea provenientei bunurilor se înţelege obligaţia persoanei în cauza de a dovedi caracterul licit al mijloacelor folosite pentru dobindirea sau sporirea bunurilor.
ART. 3
Controlul provenientei bunurilor prevãzute la capitolul I se face:
a) în temeiul sesizarilor, dacã sînt scrise şi semnate, ale oricãrei persoane fizice sau ale conducerii organizaţiei socialiste la care persoana în cauza a prestat sau presteazã vreo activitate, indiferent de natura acesteia;
b) la cererea persoanei cãreia i s-au adus imputari publice în legatura cu provenienta bunurilor sale;
c) la sesizarea organelor financiare, a celor de urmãrire penalã sau a instanţelor judecãtoreşti, cînd acestea deţin date, rezultind din activitatea lor, cu privire la disproportia vãditã dintre valoarea bunurilor şi veniturile unei persoane.
restul articolelor

Această lege a fost abrogată după 1989 din cauza încălcării prezumţiei de nevinovăţie.
Această abrogare mie mi se pare corectă deoarece, aşa cum era formulată legea, nu statul prin justiţie trebuia să demonstreze că ai nişte bani ilegal, ci tu ca cetăţean trebuia să demonstrezi de unde ai toţi acei bani.

Cu toate astea, în momentul în care la fiecare pas te întâlneşti cu persoane fără venituri sau cu salarii de 1000-2000 de lei, dar cu vile de sute de metri pătraţi şi maşini de lux parcă nu mai pare atât de rea legea ilicitului.

Evident, această lege nu ar fi niciodată propusă de parlamentari fiindcă şi-ar săpa singuri groapa şi ar avea şi scuza perfectă pentru a o nu propune.

În condiţiile acestea şi văzând că la articolul citat nu a reacţionat chiar aşa multă lume, m-am gândit cum ar putea fi modificată legea iniţială pentru a înlătura problema prezumţiei de nevinovăţie şi apoi a milita pentru strângerea de semnături de la cetăţeni, astfel legea putând fi propusă în parlament.
Luând în considerare pregătirea mea juridică egală cu zero, s-ar putea totuşi ca gândirea mea să nu fie corectă din punct de vedere juridic. Eu sper să nu fie cazul.

Pentru exemplificarea firului logic pe care l-am urmat să presupunem că avem următorul caz:

– o persoană X are salariu de 1000 lei pe lună în anul 2012
– în 2013 el îşi cumpără cu banii jos o maşină de 10 mii de euro.

Să vedem variantele ce se obţin pe acest caz:

  • pe legea veche comunistă era clar că persoana respectivă era cercetată și rămânea și făra bunul respectiv.
    Pare corect la prima vedere, din 1000 de lei pe lună e cam greu să ajungi la aprox. 40 de mii.
    Dar dacă persoana respectivă strânsese banii ăia în ultimii 10 ani cu ajutor și de la rude mai e corect? Că sigur nu prea are cum să demonstreze toți banii strânși din ultimii zece ani.
  • pe legea actuală nu îl va verifica nimeni într-o proporție covârșitoare și, chiar dacă l-ar verifica, nu ar putea fi condamnat pentru că procurorii nu ar avea cum să dovedească faptul că banii provin dintr-o activitate ilegală.
    În momentul de față, pentru infracțiuni de genul șpagă/evaziune fiscală trebuie fie să organizezi un flagrant, fie să găsești exact tranzacțiile suspecte de evaziune.

Acum trebuie făcut în așa fel încât să combinăm legea veche cu cea actuală, astfel încât să dispară și problema din legea ilicitului prin care trebuia să demonstrezi tu ca cetățean proveniența tuturor banilor, dar și să elimine greutățile existente în acest moment de a prinde un infractor.

Din câte am dedus eu din cele două cazuri, problema principală ce apare la momentul actual este cum poate un procuror să demonstreze că persoana X nu a strâns acei bani în ultimii mulți ani sau chiar că îi avea de 10 ani dar nu i-a folosit până acum.
După care mi-am adus aminte de o procedură deja existentă și care se folosește pentru parlamentari: declarația de avere
Dacă toată lumea ar depune o declarație de avere cazul de mai sus se poate schimba foarte ușor într-unul din aceste două sub-cazuri:

  • Persoana X are la începutul lui 2012 o avere de 9 mii de euro. Pe anul 2012 a avut venituri de 2500 de euro și a mai primit 1000 de euro de la o rudă.
    Poate să își ia liniștit o mașină de 10000 de euro acum, nu îl va cerceta nimeni abuziv.
  • Persoana X are la începutul lui 2012 o avere de 100 de euro. Pe anul 2012 are venituri de 2500 de euro.
    Se poate aprinde acum un beculeț referitor la mașina lui de 10 mii de euro. Se mai fac niște verificări referitoare la posibile donații primite de la alți cetățeni ce au depus și ei declarații și după care se poate face o vizită și, cel mai probabil, și aplicarea unui impozit de 80% pe mașină.

Sistemul care apare la punctul al doilea este, cel puțin la nivelul la care îl văd eu, chiar cel practicat de americani deja de mult timp. Și e și motivul pentru care IRS (Fiscul american) este mai înfricoșător pentru americani decât poliția.

Astfel, din legea ilicitului se poate crea o lege care permite fiscului românesc să urmărească foarte ușor persoane ce, cu o avere și un venit mic, achiziționează bunuri mult peste nivelul posibilităților lor.
O astfel de lege ar aduce niște sume foarte mari la bugetul de stat, atât prin impozitarea cu un procent foarte mare a unor bunuri pe care nu s-ar fi plătit altfel nici o taxă, dar și prin descurajarea evaziunii fiscale. Chiar și munca la negru ar scădea pentru că nu ar mai fi atât de mulți dispuși să treacă fiscul pe la ei după ce ei câștigă salariul minim pe economie pe hârtie și de zece ori pe atât la negru.

Din păcate, pentru persoanele care deja au făcut averi din furturi/spăgi nu se mai poate face nimic în modul acesta. Dar mi se pare o modalitate extraordinară de a scăpa pe viitor de a mai vedea cum niște asistați social conduc ultimul model de BMW, cum un polițist azi se plânge de salariu și mâine îsi face un palat (sau măcar, chiar dacă tot își mai iau bunurile acelea să se recupereze în bugetul statului cea mai mare parte a banilor furați). Singurul inconvenient este dat de faptul că e un act în plus de completat, crescând astfel birocrația.

Astfel, primul pas este o propunere de lege care să sune ceva de genul:
– Începând cu 1 ianuarie 2014 toți cetățenii României cu vârsta de peste 18 ani vor depune anual o declarație de avere la autoritatea competentă unde se depun și declarațiile de venit. Declarația de avere va avea aceeași formă ca cea existentă pentru parlamentari, dar nu va fi disponibilă public decât pentru categoriile deja reglementate.
– Poate fi supusă controlului, în condiţiile prezentei legi, proveniența bunurilor oricărei persoane fizice la sesizarea organelor financiare, a celor de urmãrire penală sau a instanțelor judecătorești, când acestea deţin date, rezultând din activitatea lor, cu privire la disproporția vădită dintre valoarea bunurilor și declarația de avere a unei persoane.
– Valoarea bunurilor a cărei proveniența este dovedită de organele competente ca nejustificabilă este supusă unui impozit de 80% .

O să încerc să găsesc să cer și părerea unui avocat despre o astfel de propunere și, dacă nu e nimic greșit în raționamentul acesta, voi încerca să promovez propunerea astfel încât să se poată începe o strângere de semnături pentru propunerea legii în parlament.

Advertisements
This entry was posted in Politica, Suparari and tagged , , , , . Bookmark the permalink.

5 Responses to Legea ilicitului

  1. Dan says:

    O singura intrebare: ce i-ar opri pe oameni sa declare de la inceput averi de 1 milion de euro – tocmai pentru a nu fi nevoiti sa isi justifice banii din viitor?

    • farasuparare says:

      Bună întrebare, trebuie să recunosc că nu m-am gândit la asta.
      Ca răspuns cred că ar funcționa la fel ca alte declarații. Se dau pe propria răspundere și falsul în declarații se pedepsește conform legii.
      Dacă declari un milion de euro se poate relativ ușor verifica un fals în declarație zic eu.
      Dar într-adevăr, la diferențe mici se poate declara mai mult la început. Cred totuși că diferențele nu ar putea fi foarte mari față de realitate fără a da de bănuit.

  2. seberuca says:

    10000 euro X 4.35 ron = 43500 (patruzeci de mii nu 400)

  3. Pingback: A trecut o lună | Să nu vă fie cu bănat

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s